Care este originea expresiei “ mințile mari gândesc la fel ”?

Mințile minunate gândesc la fel :

• Aceasta este o expresie plină de umor care este utilizată când ai aflat că altcineva se gândea la același lucru ca și tine. Dacă spui „Mintile mărețe gândesc la fel”, spui, în glumă, că tu și altcineva trebuie să fii foarte inteligent sau grozav pentru că amândoi v-ați gândit la același lucru sau sunteți de acord cu ceva.

• Cea mai veche instanță a proverbului în forma sa actuală pare a fi din 1898: –

  • „Curios cum gândesc mințile la fel . Elevul meu mi-a scris aceeași explicație despre neapărarea sa. „ (1898 CG Robertson Voces Academicae)

Conform „A Dictionary of Catch Phrases” de Eric Partridge, expresia „ mințile mărețe gândesc la fel nu pare să aibă un origine specifică:

• Zicala nu apare în dicționarele de citate, nici în cele din proverbe. Se pare că are deoparte c. 1890 sau poate cu un deceniu mai devreme …..

• Orice observație, în special una trivială, la care s-ar putea răspunde prin „Am întâmplat să cred că același lucru” ar putea fi limitată cu „mințile mărețe gândesc la fel”, o propoziție care a devenit atât de încorporată în engleza obișnuită de zi cu zi, încât la 7 octombrie 1993 unul dintre „cetățenii” londonezi a avut un articol intitulat „Mintile mari gândesc spre deosebire”

• Ascultătorii neimpresionați ai minților mărețe sunt uneori apți să remarce, „iar proștii rareori diferă”:

De asemenea, conform Ngram , expresia este de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

După cum sugerează Phrase Finder și Dicționarul Oxford al Proverbelor , acesta poate proveni din zicala mai veche:

• Good wits doe jumpe :

de la Dabridgcourt Belchier care a scris acest lucru în Hans Beer-Pot, 1618:

Comentarii

• Atunci care este ‘ originea ” Wits good doe jumpe „.
• @Clare – lui Robertson nu i se poate acorda întregul credit pentru proverb, pur și simplu pentru că a modificat ceva care exista deja, și anume, proverbul „Mintile mari salt „(unde„ salt ”nu trebuie înțeles în sensul„ împingeți-vă de pe o suprafață, ci în forma sa acum învechită, adică „complet de acord”). De asemenea, s-a derivat și „Great mind jump” – din „Great wits jump”, care, la rândul său, își datorează originea „ Good wits doe jumpe” care a apărut în Daubridgecourt Belchiers (un dramaturg din Northamptonshire) Comedia invizibilă a lui Hans Beer Pot (1618). (Quora.com)

Spiritul (dacă nu formularea exactă) a expresiei apare în tipar în John Oldmixon & Dominique Bouhours, The Arts of Logick and Rhetorick, ilustrat de exemple scoase din cei mai buni autori, antici și moderni, în toate limbile politicoase, interpretate și explicate „de acel critic învățat și judicios, părintele Bouhours (1728):

Henry IV. din Franța , le-a spus ceva atât de puternic soldaților săi, înainte de bătălia de la Iv „ry . Eu sunt regele tău, tu ești bărbați francezi, și iată dușmanul. Citim în Livy că Camillus Dictatorul a spus o vorbă în același scop. Hostem, an me, an vos, ignoratis? Nu știți cine este Dușmanul, cine sunt și cine sunteți voi înșivă? Great Minds deseori gândesc la fel în aceleași ocazii și nu trebuie să presupunem întotdeauna că astfel de gânduri sunt împrumutate unul de la celălalt atunci când sunt exprimate de către persoane din același heroick Sentimente. Ei poartă convingerea împreună cu ei, ne obligă la judecată, ne agită pasiunile și lasă o înțepătură în spatele lor în suflet.

Un număr de secol XIX autorii au exprimat proverbul în forma sa familiară mai scurtă, cu mult înainte de 1890.

Dintr-un scurt articol din [New York] American literar (25 august 1849):

MINȚI MARI GÂNDEȘTI LA fel. – Rev. Greville Ewing, din Glasgow, a pregătit o lucrare de teologie pentru presă, când a fost emis profesorul Dwight din America, și atât de asemănătoare au fost opiniile și limbajul său manuscrisul domnului Ewing că acesta din urmă a trebuit să renunțe la publicarea lui, deși îi costase mulți ani de muncă mentală și fizică. Acest lucru arată că mințile constituite în mod similar, la examinarea unor subiecte similare, ajung la același aproape aceleași concluzii – deși pot fi separate ca acestea t oameni eminenți, lângă largul ocean.

De la Virginia De Forrest, ” Cum Euphrosyne și Pete Daffodil au devenit literari , ” în Cartea lui Godey„ Lady ” (aprilie 1856) :

” Iată un citat – „Cursul dragostei adevărate nu a funcționat niciodată fără probleme.” SCOTT . A scris Scott asta, Annie? ”

” Continuă povestea, ” i-am răspuns; ” nu vă deranjează cine a scris citatul. Mintile superbe gândesc la fel și îndrăznesc să spun că Scott și Shakespeare au avut această idee. ”

De la ” Judge Law și Jeff. Davis on the Confiscation Bills , ” în Daily Evansville [Indiana] Journal (18 septembrie 1862):

Sper că veți atrage atenția prietenilor săi asupra politicii de a difuza un număr mare de discursuri pentru a ajuta la alegerile sale și pentru a calma asperitățile acestui război crud și barbar împotriva bieților rebeli. Între timp îmi iau libertatea de a vă cere să tipăriți un pasaj din acesta, în coloană paralelă, cu un pasaj de la Jeff. Mesajul recent al lui Davis. Va arăta cât de singular gândesc deopotrivă mințile mărețe , chiar și în cele mai nefavorabile circumstanțe.

Dintr-un discurs al domnului Terry susținut la 30 mai 1864 , în Dezbateri în Convenția pentru revizuirea și modificarea Constituției din Louisiana. Adunată la Liberty Hall, New Orleans, 6 aprilie 1864 (1864):

Domnul Benjamin a fost în convenția din 1852 și, prin referire la procedurile respectivei convenții, se va vedea că a folosit exact același argument în favoarea unui sistem numit și în opoziție cu unul electiv, ca dl. De fapt, dacă domnul Cutler nu își împrumută discursul de la JP Benjamin, el oferă o ilustrare adecvată a refrenului popular, ” mințile mărețe gândesc la fel .”

De la ” Scrisoarea noastră din New York , ” în Charleston [South Carolina] Daily News (13 decembrie 1866):

Telegraful ne informează că ” nemuritorul JN ” a avut un interviu cu Jefferson Davis și că doamna Davis, confundându-l (!) cu un nebun, a trimis un mesager la chirurgul postului. J. N., nemuritorul, este persoana cu părul lung care a ținut în orașul tău, acum aproximativ un an, în fața hotelului Charleston, la întrebările zilei. Îți vei aminti că ți-a onorat sfântul printr-un apel și că, în timp ce era acolo, ți-a surprins corespondentul, care s-a întâmplat să fie prezent, atingându-și cel mai semnificativ fruntea (fruntea lui, adică) și întrebându-mă dacă am crezut că acest cap a fost fixat în mod corespunzător. I-am răspuns că părea să fie așa, dar că aș sugera că aspectul său general ar fi mult îmbunătățit prin aplicarea unei foarfece, a unui pieptene și a unei pensule. Mințile minunate gândesc la fel. Nu este de mirare, așadar, că temerile doamnei Davis au fost entuziasmate.

De la ” colonel mai tânăr pe coarne scurte , ” în [San Francisco, California] Pacific Rural Press (4 iulie 1874):

EDITORI PRESĂ: – Mințile minunate gândesc la fel , mi-am spus, citind primele patru paragrafe de la titlul de mai sus din ultimul dvs. număr și mi-ați reamintit adresa doctorului AP Stevenson pe ” Cornuri scurte și punctele lor, ” înainte de Convenția statului Indiana cu scurt-corn, la Indianapolis, 21 mai 1872.

De la ” O poveste de agravare , ” în Jurnalul Perrysburg [Ohio] (25 decembrie 1874):

A șasea săptămână. — Cu o zi înainte de Crăciun. Revenită, versiunea în proză a ” Vaca a sărit peste lună, ” cu mulțumiri. ” Editorul l-ar fi folosit, dar a acceptat un articol înainte de a-l primi, cu exact același subiect, care ar apărea în numărul actual. ” Singular și totuși mai singular că articolul despre același subiect s-a dovedit a fi scris personal de editor. Dar Mamma Mullein a avut pentru consolare consemnul că mințile mărețe gândesc la fel .

Un număr de instanțe precedente ale expresiei par să conțină o margine satirică, dar o instanță din 1877 face ca utilizarea ușoară să fie explicită. De la Pr. Profesor Chapman, ” Obligațiile noastre la gândirea greacă , ” citit inițial la 8 noiembrie 1877, retipărit în Journal of the Plymouth Institution (1877):

În estimarea legătura dintre concluziile moderne și cele antice, ne cuvine să evităm eroarea coincidențelor confundante cu derivarea; și ar trebui să fim atenți să ne abținem de la obiceiul amăgitor de a importa în termenii și propozițiile unei epoci ideile alteia. ” Mințile minunate gândesc la fel , ” cum spunem în plăcere; și suntem apți să ne vedem teoriile peste tot.

---

Concluzii

Remarca ” mințile grozave gândesc adesea la fel în aceleași ocazii ” apare într-un volum din 1728 de observații ale unui preot francez, redate în engleză cu ornamente suplimentare de un traducător și scriitor englez. Expresia scurtată ” mințile mărețe gândesc la fel ” începe să apară în rezultatele căutării Google Books și Elephind în 1849 și devine ferm stabilită ca aforism în Statele Unite până la mijlocul anilor 1860. Utilizarea expresiei într-un sens ironic sau ludic pare să fi avut loc destul de devreme în apariția sa ca proverb – și cu siguranță la mijlocul anilor 1870.