De ce Himura Kenshin spune ～ ご ざ る (~ gozaru) la sfârșitul fiecărei propoziții?

De ce Himura întotdeauna terminați aproape fiecare propoziție cu gozaru în acest spectacol?

Pentru a să-și exprime autosuflarea, modestie, și atitudine de serviciu. Aceasta este persoana pe care a adoptat-o în era Meiji ca rurouni (samurai rătăcitori).

Utilizarea lui Kenshin a acestui model de vorbire este nu pentru intenția de a marca seria ca ficțiune istorică . Acest lucru este demonstrat de faptul că niciunul dintre celelalte caractere din serie nu vorbește astfel.

Mai mult, Kenshin nu a folosit 「で ご ざ る」 ( de gozaru ) când era mai tânăr (înainte de faza sa de viață rurouni ) și când trece în modul hitokiri battousai din seria propriu-zisă (când ochii lui sunt galbeni), el nu folosește această formă copulă de verb deoarece, în modul battousai , el nu are o personalitate blândă.

Diferența puternică dintre tiparele sale de vorbire și toți ceilalți subliniază alegerea personală, intenționată a lui Kenshin de a utiliza acest lucru stil de vorbire . Mai degrabă decât mangaka , Nobuhiro Watsuki, intenționând ca această formulare să fie reprezentativă pentru epocă, evidențiază personalitatea acum umilă a lui Kenshin și că este puțin diferit de noile norme ale perioadei sale de timp (în în același mod în care persistă să poarte o sabie și teacă, poartă mai degrabă hakama decât pantaloni etc.).

„ De gozaru ” este parte din răspunsul lui Kenshin la realizarea faptului că s-a înșelat foarte mult în acțiunile și condamnările sale anterioare din perioada Bakumatsu. În combinație, el folosește și 「拙 者」 ( sessha ), care este un cuvânt 謙 譲 語 ( kenjougo = limbă umilă). Kenjougo este o scădere a vorbitorului în comparație cu persoana / persoanele cu care se vorbește. După cum se vede în thejapanesepage.com „s articol despre keigo (vorbire politicoasă), kenjougo este (pentru astăzi) angajat în

referindu-se la sine sau la membrii familiei și (de obicei) pentru cineva mai sus în rang social, poziție sau alte criterii pentru determinarea statutului. Cu toate acestea, chiar și unele persoane cu funcții înalte pot alege să folosească forma umilă cu cei de sub el / ea.

După cum explică Kenneth Hanson

O copulă este un cuvânt care înseamnă „a fi” și este folosit pentru a predica o propoziție. . . . Copula ia trei forme de bază în vorbirea standard: forma simplă だ (da) în vorbirea informală, forma politicoasă で す ( desu) în vorbirea formală și で ご ざ い ま す (de gozaimasu) în vorbirea onorifică. În cazul ultimei forme, același cuvânt este folosit atât pentru vorbirea respectuoasă, cât și pentru cea umilă; spre deosebire de alte componente ale keigo, de gozaimasu este neutru față de cine este subiectul. . . .În realitate, lucrurile sunt puțin mai complicate decât aceasta. . . . de gozaru este forma onorifică a de aru , dar cu keigo se folosește aproape întotdeauna forma politicoasă a unui verb onorific, deci we get de gozaimasu.

Este normal pentru oamenii din perioada respectivă?

Nu . Nu era obișnuit ca oamenii să folosească 「で ご ざ る」 în această perioadă . Rurouni Kenshin are loc începând cu 1878 (anul 11 al erei Meiji) și epilogul se încheie în primăvara 1885 (era 18 a Meiji ). Povestea secundară Yahiko no Sakabatou are loc la 5 ani după Marele Incendiu de la Kyoto.

După cum explică Boaz Yaniv pe limba japoneză SE ,

vorbirea stereotipă a samurailor din Jidaigeki se bazează de fapt pe dialectul Edo din perioada Edo târzie . Multe dintre manierismele pe care le-ați găsi în acest discurs nu reprezintă în mod specific samuraii, ci mai degrabă un rezident tipic al lui Edo în acel moment.

The Epoca Edo a durat din 1603 până în 1868 ; totuși, Japonia fusese deschisă forțat către lumea exterioară de navele negre ale comandorului Matthew C. Perry înapoi în 1853 (15 ani înainte ca Edo să se încheie oficial ). Convenția de la Kanagawa a fost semnată cu Perry în 1854 , cu încă trei tratate internaționale de prietenie și comerț care au urmat în 1858 ( shogunatul a fost desființat cu succes în 1867, războiul civil Boshin a durat peste un an, în timp ce loialistii au încercat să readucă shogunatul la putere, iar Republica Ezo, un stat secesionist situat în actuala prefectură Hokkaido, a rămas pe linia de plutire pentru jumătate din 1869 înainte de a fi cru vărsat de forțele imperiale japoneze).

Spre deosebire de tiparele de vorbire din perioada Edo târzie, Meiji este atunci când prima generație de tineri din Japonia a participat la facultate, a învățat engleza, a învățat să mănânce cu furculița și lingura , și a plecat să studieze în străinătate. Japonia era foarte dornică să se prezinte pe sine însuși ca o modernizare rapidă pentru a nu fi colonizată de alte națiuni (aproximativ când Perry a deschis Japonia către Occidentul, Imperiul Britanic a preluat controlul asupra Indiei; America a anexat Alaska și Hawaii; iar Conferința de la Berlin din 1884 a pus în mișcare Scramble for Africa. Figura istorică Nitobe Inazo a explicat că „[Union] Jack a fost plantată ferm în India și se îndrepta spre est spre Singapore, Hong-Kong și exista o probabilitate ca acesta să meargă spre China. De ce nu și în Japonia? Tricolorul francez a fost văzut și plutind deasupra Cambodgiei, Annam și Tonkin și nimeni nu a putut spune cât de departe este nordul Mai alarmantă decât acestea, puterea moscovită, ca o imensă avalanșă, cobora constant spre sud de la stepele sale siberiene, zdrobind totul în drum. „Inazo Nitobe,„ Lectures on Japan: The Manchurian Question and Sino- Relații japoneze ”, în Lectures on Japan: An Schița dezvoltării poporului japonez și a culturii lor , pp. 227-29).