De ce nu este ' tetragrama folosită în Exodul 3:14?

Exo 3:14 și 15 are două forme verbale cu aceeași tulpină ( hwh ). Răspunsul din 3:14 este explicativ, dar în 3:15 este literal – YHWH este dat ca nume.Moise a întrebat despre nume și despre ex răspunsul planator a fost „אֶהְיֶה אֲשֶׁר אֶהְיֶה” ( ʾehyeh ʾăšer ʾehyeh ) – Eu sunt ceea ce sunt sau Voi fi ceea ce voi fi (S . R. Driver consideră că este construcția idem per idem ca în Exo 33:19, „folosită acolo unde nu există mijloacele sau dorința de a fi mai explicit” Cartea Exodului, Comentariul Bibliei Cambridge, 1911, 363 ; de asemenea cf. Note privind textul ebraic al cărților lui Samuel , Oxford 1913, 185-186, discutat de David N. Freedman, „ Numele Dumnezeului lui Moise „, JBL 79/2, 1960, 153). Lui Moise i se spune să spună „אֶהְיֶה” l-a trimis în Israel. Observați că această formă cu „אֶ” indică prima persoană a verbului ebraic. Cu toate acestea, Moise nu a continuat să-l numească „אֶהְיֶה” ( Sunt sau Voi fi ) de atunci în Exod.

În următorul verset din Exo 3:15 avem numele omniprezent dat apoi (care se găsește în toată Biblia și în Psalmi 83:18) ca forma a 3-a singular la aceeași tulpină (formă mai veche cu hwh nu hyh ) care este scris aici, יְהֹוָה, dar ar fi trebuit să fie scris יַהְוֶה ( yahweh ). Acest verb devenit nume înseamnă acum „ El va face să fie sau el creează ”. (W.F. Albright, Contribuții la arheologia biblică.. , JBL 43 [1924], 370-378). Suntem siguri că este un / a / sub / y / (și nu un / e / ca în אֶ [ʾe] de mai sus) din cauza unui studiu al transcrierilor de nume personale compuse cu forma prescurtată a numelui din ambele timpuri Surse akkadiene și mai târziu grecești și chiar încercări grecești de a reproduce Tetragrammaton (Freedman și OOconnor, YHWH , TDOT 1986, 500ff). Acest / a / în ebraica biblică l-ar face apoi cauzal și nu pur și simplu „EL ESTE sau VA FI”.

Prezenta vocală masoretică care indică „יְהֺוהָ” nu reflectă vocalizarea originală, ci indică vocalele lui אֲדֹנׇי (ădōnāy). Punctele vocale au fost plasate pe YHWH pentru a indica persoanei care citește sulul în sinagogă pentru a-l înlocui pe Adonai. Acest lucru se datorează tradiției „inefabilității” numelui și neanunțării acestuia (dintr-o interpretare din Lev 24:16 și Exo 20: 7- nu blasfemezi numele ). Aceasta nu era practica originală. Chiar înainte de 586 e.n., în ostraca arheologică din Arad și Lachish (care văd) numele a fost folosit în felicitări comune. Sensibilitatea poate fi urmărită până la începutul exilului, dar trebuie să utilizeze studiul numelor personale compuse cu numele prescurtat al lui YHWH. La început, s-a aplicat doar limbilor non-ebraice, în special aramaică, unde s-au folosit în loc termenii Elah și Elah Shamaim (vezi Ezra și Dan). Înlocuirea lui Adonai în ebraică începe între secolul IV și secolul III la începutul perioadei elenistice.

Comentarii

• Explicația idem per idem: La fel pentru același. Un exemplu de idem per idem din Biblie poate fi găsit în Exodul 3:14 ” Și voi fi milostiv față de cine voi fi milostiv; și voi arăta milă față de care voi arăta milă. ” care este practic echivalentul ” Eu sunt cel milostiv și milostiv „. În mod similar, ” ehyeh ʾăšer ʾehyeh ” poate fi tradus ca ” Creez ceea ce creez ” (în care ” ehyeh ” în ebraică arhaică înseamnă ” Fac ” sau ” Am creat „) ceea ce nu înseamnă altceva decât ” Eu sunt creatorul „.(preluat de la jstor.org/stable/3264465?seq=4#page_scan_tab_contents )

Este foarte ciudat că Moise ar cere în Exodul 3:14,

„Dacă eu du-te la israeliți și spune-le: „Dumnezeul părinților tăi m-a trimis la tine” și ei mă întreabă: „Care este numele lui?” – ce să le spun? ”

Având în vedere că Moise știa probabil cu care Dumnezeu vorbea pe baza afirmațiilor anterioare din schimbul din versetul 6

Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.” Apoi Moise și-a ascuns fața, pentru că îi era frică să se uite la Dumnezeu.

Este îndoielnic că Moise nu ar ști cine avea Dumnezeul evreilor a trăit printre ei atât de mult timp. El a fost crescut chiar de propria sa mamă timp de câțiva ani, conform Exodului 2:

7 Apoi sora lui i-a spus fiicei faraonului: „Să mă duc să iau o femeie care alăptează pentru tine din evrei, ca să poată alăpta copilul pentru tine? ” 8 Fiica faraonului i-a spus: „Da, fă-o”. Așa că tânăra s-a dus și a luat-o pe mama copilului. 9 Fiica lui Faraon i-a zis: „Ia acest copil și alăptează-l pentru mine și îți voi plăti salariul”. Așa că femeia a luat copilul și l-a alăptat.

10 Când copilul a crescut, l-a adus la fiica lui Faraon, iar el a devenit fiul ei. Ea l-a numit Moise, spunând: „Pentru că l-am scos din apă.”

Fără îndoială, ar fi știut cu cine a vorbit. Deci, de ce a pus Moise această întrebare? Răspunsul este cel mai bine ilustrat sub forma unei legendă despre zeul și zeița egipteană Ra și Isis . În această legendă, Ra devine rănit, iar Isis folosește acest fapt ca pârghie pentru a învăța numele divin al lui Ra. Isis îi spune lui Ra că nu-l poate vindeca decât dacă îi știe numele secret. Isis l-a vindecat imediat pe Ra, dar el nu și-a putut lua înapoi puterea pe care i-o acordase spunându-i adevăratul său nume și, din acel moment, Isis a fost egal chiar cu zeul soarelui aflat la putere.

Se credea în cele mai multe culturi mezopotamiene din antichitate că un zeu „adevărat numele divin conținea putere și că, învățând acel nume divin, un individ ar putea controla un zeu și să câștige putere asupra acelui De aceea, majoritatea vrăjilor antice vrăji și descântece implicau unele formulări de-a lungul liniilor „Prin numele [numele divin] poruncesc [acțiunea]” – pentru că se credea că acest lucru conferea puterea vrăjii. din Textele blesteme aramaice evreiești din Mesopotamia antică târzie de Dan Levene vedem o vrajă în care galopul este instruit să folosească numele a lui Hadriel și a lui Shakniel pentru a reduce la tăcere „oamenii răi și violenți care stau împotriva lui Berik-Yeheba, fiul lui Mama”

În numele lui Hadriel, Shakniel, fântâna, piatra și groapa, te jur, te jur, în numele celui mare și înspăimântător, ca să taci de la Berik-Yehaba, fiul lui Mama, gura tuturor oamenilor care scriu cărți , care stau în forturi, care stau în piețe și pe străzi și care ies pe drumuri.

Altul pe pagina 46 pare să utilizeze cât mai multe nume posibil ca o tactică de îmbunătățire a puterii pentru vraja

te-a înjurat de sfinții îngeri și de numele lui Metatron, îngerul pur, Nidrel și Nuriel și Huriel și Sasgabiel și Hapkiel și Mehapkiel, au scos șapte îngeri care merg și răstoarnă cerurile și pământul și stelele și semnele zodiacale și luna și Plaedes. Poți să te duci și să răstoarnă vrăjitorii rele și acte magice puternice …

Acesta este și motivul pentru care evreii nu vorbesc și nu scriu numele Yahweh până astăzi – este un semn de respect, dar puțini își dau seama că acesta este motivul pentru care. Ar fi lipsit de respect să vorbim acest nume divin în orice încercare de a controla singurul Dumnezeu adevărat.

Acest lucru ne permite apoi să înțelegem mai bine de ce Dumnezeu nu folosește Tetragramatonul real atunci când răspunde la Moise în Exodul 3:14 . Moise știe clar cu cine vorbește, dar pescuiește numele divin al lui Dumnezeu. În loc să-l dea, Dumnezeu răspunde cu un nume asemănător cu numele său actual în același mod în care Ra răspunde lui Isis cu numele lui mai mici (observați-l pe Dumnezeu) Răspunsul este doar o literă de diferență față de ortografia lui Yahweh). În loc să-și dea numele, Dumnezeu răspunde spunând (așa cum a remarcat Dick Harfield în răspunsul său) „Eu sunt cine sunt și voi fi ceea ce voi fi”. Cu acest răspuns unic, Dumnezeu i-a răspuns lui Moise și i-a făcut semn că nu va fi controlat de niciun muritor și că nici o utilizare a Numelui său Divin nu îl va controla.

Numele dezvăluit în Ex 3:14 explică semnificația Tetragramei, fie direct, fie indirect, în funcție de modul în care acesta din urmă este vocalizat.

Trebuie să luăm în considerare două proprietăți ale verbelor ebraice: stem și form.

Un stem stem este o ramură a rădăcinii care este utilizată pentru a indica proprietățile de voce și aspect. Tulpinile relevante aici sunt:

• Tulpina Qal: acțiune simplă, voce activă;
• tulpină Hifil: acțiune cauzală, voce activă.

ebraica are două forme verbale principale: Perfectul și Imperfectul. Perfectul descrie acțiunea finalizată, în timp ce imperfectul descrie acțiuni sau stări care sunt incomplete, în curs, obișnuite sau continue.

Numele dezvăluit în Ex 3:14, „Ehyeh”, este qal stem, prima persoană, formă singulară, imperfectă, a verbului „hyh”, „a fi”. Prin urmare, înseamnă „am fost”, „sunt” sau „voi fi”, totul într-un sens continuu, în funcție de contextul în care poate fi folosit. Așadar, dacă este folosit de Dumnezeu la persoana întâi, întrucât Dumnezeu trăiește în eternitate, care nu este o succesiune infinită de momente, ci un moment de plenitudine infinită, va fi „Eu sunt” (ceea ce este clar în Ioan 8:58, când Isus spune „înainte ca Avraam să fie, Eu sunt”, și nu „înainte ca Avraam să fie, eu eram”).

Numele dezvăluit în Ex 3:15, „YHWH”, provine de la „hwh”, o versiune anterioară varianta rădăcinii „hyh”, „a fi”. Spre deosebire de „Ehyeh”, poate avea două semnificații posibile în funcție de vocalizarea sa:

• stem stem, a treia persoană, singular, formă imperfectă, dacă este vocalizată „YiHWeH”, adică „ el a fost „,” el este „sau” va fi „, totul într-un sens continuu și în funcție de contextul în care poate fi folosit. Deci, dacă este folosit de o creatură, care există în timp, pentru a se referi la Dumnezeu, s-ar referi la toate cele trei semnificații în același timp, așa cum în trecut a fost Dumnezeu continuu, în prezent este Dumnezeu și în viitor este Dumnezeu va fi continuu: „El a fost, este și va fi”. Astfel, în acest caz, Tetragrammaton este același nume revelat în Ex 3:14, dar pronunțat de o creatură, denotându-l pe Dumnezeu așa cum este în El însuși: Ființă absolută, subsistentă.

• stem hifil, a treia persoană, formă singulară, imperfectă, dacă este vocalizată „YaHWeH”, adică „El face să fie”. În acest caz, în timp ce Numele din Ex 3:14 îl denotă pe Dumnezeu așa cum este El în Sine, Numele din Ex 3:15 îl denotă pe Dumnezeu așa cum este văzut de creaturi: Cel care le face să fie, Creatorul.

O obiecție frecventă față de a doua opțiune este că tulpina hifilă a hwh nu apare nicăieri în ebraică, doar în aramaică. Răspund acestei obiecții subliniind că, dacă Exodul a avut loc la mijlocul secolului al XV-lea î.Hr., atunci Numele i-a fost dezvăluit lui Moise într-o perioadă în care aramaica și ebraica nu se diferențiaseră încă. Acest lucru este în concordanță cu trimiterea la „țara Shasuului lui Yhw” din templul de la Soleb, Nubia (Sudan), construit de Amenhotep al III-lea (1391–1353 î.Hr.).

Aceasta

Puncte forte: 1961 אֶֽהְיֶ֖ה http://biblehub.com/hebrew/1961.htm

este un verb.

Aceasta

Puncte forte 3068 יְהֹוָה

este un nume încorporând ideea verbului de mai sus.

Deci Ex. 3:14 explică semnificația numelui.

Putem deveni foarte complicați în a explica acest lucru, dar acesta nu este scopul întrebării.

I-am cerut lui Dumnezeu pronunția și se pronunță, în dialectul englez modern Yehawah (e-lung, ambele sunete vocale scurte, deci Ye Ha WaH)

Comentarii

• Bună ziua și bine ați venit în comunitatea BH.SE! Cred că ar trebui să verificați turul la hermeneutics.stackexchange.com/tour . Mulțumesc!

Tetragrama este YHWH, care cu vocale incluse poate fi Yahweh . Este adesea redat în Biblie în limba engleză ca Domn, dar unii preferă să o traducă ca „Iehova”.

Expresia folosită de Dumnezeu în Exodul 3:14 este „Ehyeh asher ehyeh” ceea ce înseamnă (aproximativ) „voi fi ceea ce voi fi”. Acest lucru nu este legat de Tetragrammaton și nu a fost un precursor al numelui divin folosit în pasaje precum Psalmul 83:18. Etimologia lui YHWH este incertă, dar Othmar Keel și Christoph Uehlinger spun în Zeii, zeițele și imaginile lui Dumnezeu: în Israelul antic , pagina 393, Yahweh ar fi putut inițial să însemne „el suflă”.

Tetragrammatonul nu este în niciun caz singurul nume folosit pentru Dumnezeu, în Vechiul Testament. Alte nume includ Elohim, Elyon, El Shaddai și așa mai departe. Depinde în mare măsură de preferințele autorului și de cultura din momentul scrierii.

Comentarii

• Aceasta este o opinie.