Dacă am înțeles corect acest lucru; atunci când calculăm munca efectuată de un sistem sau pe sistem putem folosi presiunea externă. Acest lucru se datorează faptului că această presiune va rămâne constantă în comparație cu presiunea internă care se va schimba în timpul procesului – astfel calculul va fi mai ușor. Este corect?
Care va fi diferența dintre diagramele (V, p) și (V, Pex)? Cred că diferența este că diagrama (V, P) va avea un grafic curbat în timp ce (V, Pex) va avea un grafic drept orizontal. Este corect?
Comentarii
- @SH S-ar putea să vă intereseze acest lucru .
Răspuns
Dacă presiunea externă este constantă, veți obține un grafic drept paralel cu axa V în pV -diagramă. Da, presiunea externă este constantă dacă este legată de presiunea atmosferică.
Presiunea internă vă va oferi un grafic curbat în diagrama p-V. Zona dintre acest grafic curbat și celălalt grafic din diagrama pV vă va oferi munca efectuată sistemului.
Răspuns
Luați în considerare cazul unui bloc care se deplasează pe o suprafață fără frecare, cu o forță $ \ mathbf F $ care acționează asupra acestuia pentru o deplasare $ \ mathbf d $ apoi lucrarea efectuată de forța externă este $ W = \ mathbf F \ cdot \ mathbf d $ . Acum vă puteți întreba de ce nu am luat în considerare forța internă pentru acest lucru? Motivul este că ambele reprezintă același schimb de energie, adică de la împingător la bloc. 
Acum luați în considerare cazul unei forțe care împinge un piston care însuși împinge un gaz. Aici puteți vedea că pentru fiecare caz (altul decât starea de echilibru) $ P_ {ext} = P_ {int} + \ Delta P $ adică nu formează o pereche de reacție de acțiune și cu excepția cazului în care pistonul este în repaus la început și la sfârșit acest $ \ Delta P $ disipează o parte din această energie. Deci, pentru a afla lucrarea efectuată pe sistem de forța externă, considerăm $ \ int P_ {ext} \ cdot dV $ și nu $ \ int P_ {int} \ cdot dV $ .